Fără, niciodat'

Dar eu vreaaaaaaau să vorbesc. Și chiar nu mă interesează și chiar sunt eu când trece tramvaiul pe lângă casa scării, casa treptelor mele, casa cântecului necântat fără voce. Voce, te iubesc!

Popular posts from this blog

Years ago...

Heroic Forget-me-nots

I wish I could keep writing forever